Sâmtulù Mari Ispati Yioryi

Tu dzuua di Ayiu Yioryi, dupâ tsi s’ toarnâ di la bâsearicâ, oaminji s’ducù s’ da tu leagâni. Atsei tsi s’ dau tu leagâni lipseshti s’ aibâ tu mânji lilici, unâ chitritseauâ pi capù shi unù ou aroshù cundiljisitu* tu gepi (lilicili suntu semnu di primvearâ, oulu haraua sh’ chetra sânâtatea). Oulu s’anvupseashti shi s’cundiljiseashti* tu Joia Mari, s’ dutsi la bâsearicâ tu Noaptea di Nyeari; atselù tsi’ lù purta n’ gepi shi s’ da tu leagâni cu elù di Ayiu Yioryi, easti afiritù di arali: casa easti aferitâ di focu, di plimirâ* sh’ di furi.
Atsei tsi mutreau s’ampârtsau tu dauâ parelji shi’ cântau cântitsi di pezâ* atsilorù tsi s’dâdeau tu leagâni shi li urau sânâtati shi banâ lungâ.
“ – A curi’ i teta di pi leagânù?
- Easti a hiljilorù sh’a nipotslorù.
- S’ li bâneadzâ shi s’ bâneadzâ
Roshi, roshi ca unù meru
Crehtâ*, crehtâ ca virdeatsa.”

“ Lăi yumaru di pi leagânù
Nu vrei leagânù, câ vrei funi,
Funi lungâ, funi mari,
Câ tse hii ti aspindzurari.”

Tu aestâ dzuuâ oaminji s’ yisescu* sh’ purtau n gepi unù ou sh’ unâ cheatrâ, sh’pi capù unâ altâ cheatrâ cu urdzâtsâ.
La poartâ, la ahurii, la cutarii s’ bâgau lumächi verdzâ shi urdzâtsâ.
Sâ scutea ditù locu , unâ sterâ* cu tutù cu zârtsinâ, cu bicimea di udzirù di oaie tsi ari numa di prashlu a ursaljei.
S’dâdea focù la cupria di la oi shi s’afumau prävdzâli (oi, vătsâ) ca s’hibâ afiriti di dioclju. S’ adra unù focù mari pisti cari ansâreau oaminji shi vătsâli.
S’nidzea oaspi la atsei tsi sh’ yiurtuseau numa sh’ li urau sânâtati.
Dupâ Ayiu Yioryi cathi taifâ sh’ adunau oili sh’ vdzeau câtâ câmpurli cu iarbâ te’a pâshteari. Ma multi tăifuri sh’ adunau tuti oili deadunù tu unâ cupii ma mari pisti cari bâgau unù picurarù. Cathi taifâ sh’ muldzea oili, sh’misura laptili ta s’ shtibâ picurarlu câtù lapti ari te’ a dari la cathi taifâ. S’ acâtsa laptili, s’adra cashù shi ghizâ, tsi earau te’ a mâcari shi te’ a vindeari.
cunduljisitu = încondeiat
plimirâ = inundatie
pezâ = batjocoră, satiră
crehtâ = prospată
yisescu = cântăresc
sterâ = specie de planta

Articol adrati di
NELU shi MANUELA PEANCI

.

Dumânica a Nyeariljei icâ Sâmtulù Pashti

Sârbâtoarea crishtinâ a Pashtilui, Dzuua Nyeariljei a Hristolui, dzuuâ di mari simasii ti Armânami.
Armânjii aveau adetea s’ neagâ hâgilâchi* la Ierusalim, ca s’ia lunjinâ di la Sâmtulù Murmintu. Atsei tsi s’ turnau ditù hâgilâchi*, ca semnu di tinjii li si’ bâga numa di “Hagi”.
Tu Joia Mari s’ anvupseau oauli aroshi. Protlu ou nvupsitù eara bâgatù la icoanâ, iu eara pâstratù unù anù di dzâli, s’ hâbârsea* câ avea puteari s’ agâliseascâ yinătsli a fisiei* shi s’apârâ prăvdzâli di lândzâdzari sh’ di la chireari. Cându cadi grindinâ s’arucâ oulu tu uboru ta s’ dânâseascâ grindina.
Dupâ unù anù, oulu s’ dâdea mpadi di la icoanâ shi s’ angrupa sumù praglu di ushâ icâ sumù praglu di la cutarù.
Cilimeanji earau buisitsâ cu aroshu pi frâmti, li s’ adra Sâmta Crutsi, ta s’ hibâ afiritsâ di lângoari* tutù anlu shi dzâtsea: “Ou aroshu, fatsa aroshi!”.
Nidzeau la bâsearicâ iu shideau tutâ noaptea, s’turnau acasâ cu tseara apreasâ shi cu nafurâ tsi s’ dâdea la cathi unù ditù taifâ ta s’ mâcâ, shi ashi s’bitsea preasinli.
Tu turnari di la bâsearicâ câlcau pi unù hieru shi pi unâ urdini* veardi tsi earau bâgati ninga praglu a casâei ta s’ hibâ sânâtoshi tutù anlu shi s’ hibâ vârtoshi* ca hierlu.
S’ cingârsescu* oauâli aroshi.

Hristolu s’ hibâ cu noi!

Pashti cu sânâtati!

hâgilâchi = pelerinaj
hâbârsea = considera
fisiei = naturii
lângoari = boală
urdini = brazdă
vârtoshi = tari, puternici
cingârsescu = ciocnesc

Articol adrati di
NELU shi MANUELA PEANCI

.

Sâmtu Lazaru

Prindu Dumânica di Trâ Vaiù (Floriile) easti yiurtusitù Lazarlu. Tu dzuua a Sâmtului Lazaru, feati di 12-15 anji, cari poartâ numa di lazarini, armâtusescu* unù coshu cu lilicii sh’ negu pi la casi cu colinda “Lazare -Pazare”, cu unâ pâpushi di lemnu alâxitâ tu sranji di ficiorù. Featili aprucheau* oauâ albi.

“Meashti, doamne, Lazarlu
S’ tsâ bâneadzâ dasharlu*.
Sirmâ albâ, sirmâ aroshi.
Sirmâ di nauâ luyii*,
Sirmâ ar , sirmâ varvar,
Sirmâ Cole, Lazarlu
S’tâ bâneadzâ dasharlu*.”

armâtusescu = împodobesc
aprucheau = primeau
dasharlu = stapânul casei
luyii = feluri

.

Dumânica a Vaiùlui

Tu Dumânica a Vaiùlui eara adetea s’ adutsâ di la bâsearicâ lumăchi verdzâ shi s’li badzâ la poartâ , la cutari shi la icoanâ. Fciorii alagâ cu chipuri* tu mână, deanvârliga casâei aurlândalui*:

“ S’ fudzitsâ nâpârtitsi shi gushteritsi
Câ va s’ yinâ Sâmta Vestire
Shi va vâ ia lali.”

Nidzeau oaspitsâ la atsei cari sh’ yiurtuseau numa, cântau sh’ giucau.
Tu aestâ dzuuâ, oili earu aspurcuchiti cu apâ discântatâ, lumăchili di saltsii hiindalui* ufilisiti la yitrâpsearea prăvdzâlorù.

aurlândalui = strigând
hiindalui = fiind
chipuri = clopotei

.

Lăsatul de Sec (Aprindu Preasini)

Yiurtii (sârbâtoari) tsi dishcljidea preasinli a Pashtilui, s’astâseashti dupù sârbâtoarea Pashtilui.
Tu aestâ dzuuâ s’adrau multi arădz. Oaminji cu prusupidhi urau pi la casi, bârbatsii sh’buiseau prosuplu, s’ alâxeau tu capidanji icâ purtau fustani; mljearli s’alâxeau tu stranji di picurari, adeti tsi avea numai di carnaval. S’adrau focuri (gârgalijiu) tsi lipseau s’avinâ duhurli arali shi dzânurli. Nafoarâ tu uborù, s’adra unù focù mari shi adetea iara s’ansari pisti elù ta s’hii sânâtosu tutu anu.
Aestâ dzuuâ avea sh’numai di „Dzuua ljirtariei“. Tu aestuâ dzuuâ soia yini ta s’caftâ ljirtari. Oaspitsii s’kirnisescu cu arâchii sh’cu lâcumi, (arâchia s’bea ditù pâhurù) shi sh’urau unu la alantu „Preasini cu sânătati“. Arada iasti ca atsei ma njitsi s’ducâ la atsei ma mării (pârintsi, fratsi, surări, nunji) Ma s’iarai ancâciatu cu pârintsi, ‘ndzenuclijeai shi bâsheai mâna di trei ori, sh’dzâtseai „Ljiartâ’mi afende!“ sh’elù ts’apândâsea „Ljirtati s’hibâ“.
Dupù tsi s’ljirtau s’dzâtsea „S’bânats shi s’hitsi ghini sh’la anu s’n’aflămù ma ghini sh’ma sânâtoshi!“, s’bâshau sh’alâxeau hări (doari).
La bârbats s’dâdea unâ cunetâ di arâchii icâ unù tistedzu di tsigari icâ unù hushafi icâ unâ purticalji. La mljeari s’dâdea unù merù, unâ purticalji, lâcumi, un ou hiertu icâ tsiva dultseami. La ficiurits s’dâdeau pâradz. Aushii dâdeau mashi pâradz la nipots, sh’aeshts li bâshau mâna.
Dupù tsi s’dutseau pi la soie cathi taifâ s’turna acasâ shi shideau deadunù la measa âmplinâ cu di tuti. Tu aestâ dzuuâ s’fridzea unù njelù, s’adrau piti sh’hâlvă.
S’adra hasca ti ficiurits. Pâpânji ligau di unâ shtsalâ unâ cioarâ di lânâ icâ di scâmangu (bumbacu) di cari iara ligatù unù ou hiertu icâ unâ cumatâ di hâlvă shi njitsii lipseau s’lu acatsâ cu gura.
D’apoia acâtsa preasinli mări di Pashti. Nveastili dispurintau vasili cu cinushi ta s’nu aibâ ligdâ pi eali. Di luni pânâ njiercuri s’tsânea trimerù (treili dzâli mări di trimerù), nu puteai s’mâtsi icâ s’bei tsâva. Cari putea s’lu tsânâ iara tinjisitù tu taifâ.
Mas murea vârâ tu aestâ aradâ shi s’tsânea tremerlu, iara ngrupatu tu cuprii sh’nu tu murmintsâ, s’dzâtsea câ s’vâtâmă.

Mărțișorul (Martsulù)

Se confecţiona din fir alb şi roşu, răsucit, de care se lega un ban de argint, sau o cruciuliţă sau o mărgea. Se lega la mână, la gât, la picior sau la brâu, în seara dinaintea zilei de 1 Martie. Mărţişorul aducea bucurie acelora ce-l purtau.
La copiii mici se lega mărţişorul ca să-i ferească de deochi.
Mărţişorul se mai punea şi la animale, la grajduri, la miei, la iezi…
Se purta toată luna martie după care se scotea şi se lega de o creangă sau se băga sub o piatră de unde trebuia să vină rândunica să-l ia. Femeile credeau că pomii o să rodească mai mult, iar copiii că rândunelele le vor aduce haine noi de Paşte.

S’adra ditù hirù, albu shi aroshu, arushutsâtù, di cari s’acâtsa unù pâră di asimi (albu), icâ unâ crutsicâ icâ unâ mârdzeau. S’liga la mânâ, la gushi, la cicioru icâ la bârnu, prota dzuuâ ditù meslu di martsu. Martsu adutsea harauâ atselui tsi’lù purta.
La ficiurits s’bâga martsu ta s’âi afireascâ di dioclju.
Martsu s’liga shi la prăvdzâ, tu ahuri, la njei, la iedz.
S’purta unù mesu dupâ cari s’scutea shi s’liga di unâ lumachi icâ s’bâga sumù unâ chiatrâ di iu lipsea s’yinâ unâ lândurushi s’lu ia.
Pârintsâi dzâtseau câ ponjii va s’buchiseascâ, shi lândurushili va lâ aducâ la nijts stranji năi di Pashti.

Revista Numarul 1